joi, iunie 11, 2009

urasc momentele cand trebuie sa spun nu,atunci cand trebuie sa spun da.urasc momentele cand trebuie sa fac un pas inapoi.lacrimile,nu mai au nici ele curaj sa ma paraseasca..ori se temeau de lumea aceasta ori nu mai aveau puterea sa cada.eram obosit,dar stiam ca trebuie sa lupt in continuare....acum,cand aproape pierdusem totul,nu stiam ce este frica.trebuia sa lupt,trebuia sa castig...sa castig razboiul cu mine......lupta era infricosatoare,dar trebuia sa se intample.....

Niciun comentariu: