viata mea...

mai am cateva ore de trait,de aceea m-am gandit sa imi descriu viata.doream sa aflu daca aceasta calatorie isi atinsese tinta.doream sa aflu daca reusisem sa-mi indeplinesc visul suprem...viata mea putea fi un zambet,putea fi privirea unui indragostit,dar si imaginea soldatului invins in lupta cu realitatea.imi fac curaj,imi eliberez sufletul si-l las sa patrunda in necunoscuta mea viata..trecut si putin prezent,pentru ca numai poate fi vorba si de viitor-e imposibil...viata mea o poveste de iubire,nu este nici macar fractiune din chipul ingerilor..viata mea nu este un vis,dar nici realitate...viata mea este fericire,dar si suferinta..este lumina iubirii dar si parte in intunecata singuratate..viata mea este un mesaj,pe care am incercat sa-l transmit pamantenilor..stiu,m-am nascut din dorinta apriga de a iubi si de a ajuta...nu stiu cat de mult am ajutat aceasta lume in calatoria mea,dar stiu ca au existat fiinte care au zambit atunci cand m-au intalnit....fiecare zambet este o comoara pentru cine il priveste..nu am facut prea multe fapte bune,dar am stiu sa ma bucur si sa incerc sa ajut atunci cand ma simteam in stare..am fost intotdeauna fericit de viata mea..nu pot uita zeitatea care mi-a alinat focul din inima mea...nu pot uita nenumaratele imagini oglindite in ochii mei...nu pot uita acelee persoane pe care le-am iubit...nu am iubit pentru a fi iubit..nu am iubit pentru ca asa este moda..nu,eu am iubit doar pentru a trai..pentru ca plamanii mei nu respira doar aer..respira iubire,respira nebunie..nu crede ca ma intelege cineva,dar stiu ca fiecare clipa a vietii mele a fost una speciala:atunci cand ma afllam langa tine,reuseam sa privesc dincolo de limitele proprii si am putut depasi realitatea oamenilor..langa tine am fost in stare sa zbor,dar am simtit si nevoia de a ma scalda in clipi de liniste,de singuratate...am ajuns in varful muntilor,dar fundului oceanului era si un mister pentru mine..atunci cand nu eram langa tine nu eram trist..deoarece singuratatea era un experiment,care ma ajuta mereu sa inving orice obstacol si sa ajung din nou la tine..atunci cand propriile mele arme imi produceau rani,ma retrageam pentru cateva clipe:incercam sa gasesc metode noi,incercam sa invat din propriile greseli..nu regmret nimic,pentru ca viata mea este rodul unor incercari nebunesti...nimeni nu ma credea in stare sa traversez labirintul vietii.dar iata ca am reusit..am adunat fiecare amintire si le-am pus intr-un album numit suflet..acum,voi trimite acest album spre taramuri necunoscute,pentru a planta samanta iubirii in diverse locuri...nu plange,zambeste...amintesteti mereu viata pe care o traiesti..amintesteti ca te-am iubit...tu esti cea mai pretioasa piatra din cufarul inimii mele...tu ai puterea sa stralucesti neintrerupt...numele tau,provine din alianta tarmului cu marea,iar eu sunt locul pe care stai..sunt locul unde te odihnesti,unde stai si privesti fiecare rasarit...eu sunt parte din aceasta planeta,iar tu,esti raza de soare care-mi mangaie obrajii...pasesc acum intr-un taram necunoscut..stiu ultimele secunde incep incetul cu incetul sa apuna...una cate una...esti din nou langa mine,iti privesc frumuswetea ta rara..fac o scurta calatorie in ochii tai....ma incalzesc apoi intr-o camera minunata(pe care pamantenii o numesc inima)..privesc focul si stiu ca el este iubirea care mi-a desenat viata....apoi,dupa cateva atingeri incep sa parasesc aceasta planeta..simt ca mai pot spune cateva cuvinte.nu ezit,aleg doar doua cuvinte magice care sunt intotdeauna fermecatoare:te iubesc....