intunericul ascunde lumina...

in acele momente nu stiam ce se intampla.nu stiam unde ma aflam,si ce urma sa italnesc in acel cumplit intuneric..citisem mult despre relatarile multor oameni inteligenti despre infern,dar acel intuneric era de o mie de ori mai infiorator...timpul nu trecuse niciodata pe acolo,iar vremea era foarte inghetata...am simtit ca plutesc deasupra unei portiuni de roca,parca si ea suparata de viata pe care o avea acolo.am inceput sa zbor sau sa fug,caci nici pana azi nu am inteles ce totul.am stabatut acel intuneric,nestiind ce vreau mai ezact sa gasesc.vream sa evadezdin acel intuneric,dar in acelasi timp doream sa cercetez acel loc foarte intunecat....atunci am inteles ca ochii,gura,nasul,mainile si picioarele devin un obstacol atunci cand ajungi intr-un loc complet necunoscut.in acele momente mi-a amintit niste lucruri pe care le aflasem despre mesagerii creatorului lumii.acestia imi spusesera ca intreaga lume contine lumina,iar sufletul cunoaste toate llocurile lumii,mai putin locul unde se afla acest mare creator.ingerii spuneau ca nimeni nu a reusit sa-l intalneasca,deoarece acest creator traia in singura lume intunecata din acest spatiu pe care voi pamantenii il numiti univers..acolo se afla,deoarece dorea intotdeauna sa gandeasca in cele mai linistite locuri.....atunci m-am gandit ca acest loc ar putea fi locul in care se afla doar marele creator al intregii lumi.(imi era foarte greu sa cred,desi stiam ca in lumea din care eu venisem pe pamant nu ezista minciuna.aceea lume era creata numai din adevar....